păzea.ro

Scriu despre amandoi fiindca sunt la fel de profesionisti si au contribuit in egala masura la “distractia” pe care am avut-o in ultima saptamana.

Joi, 29.11, ora 10:00 (aprox.). Comand la gameshop.ro (singurul loc unde am gasit) jocul Guitar Hero III, pt Wii. Pe site(-ul penibil), afisat clar: comenzile pana in ora 17:30 se proceseaza in aceeasi zi si se livreaza in 48 de ore. Buuuun… Nu ma contacteaza nimeni, asa ca sun eu sa confirm comanda, se confirma si ma anunta ca va pleca in cursul zilei de azi si ajunge vineri sau cel tarziu sambata. Pana acum toate bune si frumoase. Primesc un telefon dupa vreo doua ore, o domnisoara vroia sa-i confirm (iar?) comanda. O anunt ca deja am confirmat comanda telefonic, o cauta si o gaseste, sfarsitul discutiei.

Vineri, 30.11. Sun (la imboldul unei prietene patite – cititi neaparat si postul ei, e cam aceeasi poveste) la TCE (minunatul curier cu care lucreaza gameshop) sa aflu ce mai face pachetul meu. Ei bine, pachetul meu nu exista – stupoare. Intreb sa caute sub alt nume… Nu, ca nu exista nici un pachet trimis pt nimeni de gameshop joi. Bun, sun atunci din nou la gameshop… Pai cica sa vedeti, ca au fost atat de aglomerati si au trimis atatea pachete (da, 0, dupa spusele TCE-ului), incat al meu a plecat abia azi de dimineata. Ah, si maine e zi libera la TCE, a uitat sa-mi spuna, deci ajunge luni sau marti. Injuraturile de rigoare (in gand, din pacate, nestiind ce mai avea sa urmeze…).

Luni, 03.12. Sun la gameshop sa ii intreb de sanatate si de coletul meu. Vai, trimis de joi?? Si inca n-a ajuns??? Nemaipomenit… stati sa iau legatura cu transportatorul sa vad de ce dureaza atat. O intreb cand o sa ma sune. Imi zice ca atunci cand o sa primeasca si ea un raspuns. Nu se intampla azi.

Marti, 04.12. Sun la gameshop sa ii intreb de ce nu m-au sunat pana acum, si unde naiba e coletul meu? Mi se raspunde ca nu m-au sunat fiindca nu au primit nici ei un raspuns, o sa revina cu un telefon. Ceea ce se intampla ulterior, si se pare ca transportatorul a fost atat de ocupat ca n-a avut timp de coletul meu, si o sa vina in cursul zilei de azi sau maine. MAINE??? Asta intelegeti voi prin livrare de 48 de ore? Sun eu insumi la TCE ca sa vad care e treaba. Din nou stupoare – ei au primit comanda abia luni!!!!! Posibil sa fi fost preluat mai demult coletul? Da, dar comanda a fost introdusa abia ieri… O sa faca tot posibilul sa o livreze azi, dar nu garanteaza.

Miercuri, 05.12. Coletul nu e nicaieri de vazut. Sun la TCE sa ii intreb care e treaba, isi cer mii de scuze, dar nu a putut ajunge, o sa ma contacteze soferul. (Bine, sa nu va imaginati ca asta e o singura convorbire… discutia merge dupa tipicul: eu ii sun, ei raspund, o sa revina cu telefon, nu revin, ii sun iar eu, si continuam convorbirea, totul dureaza 1-2 ore). Spre ora 18, cand plec de la serviciu, sun iar in disperare la TCE… Ei bine, fatuca de la telefon nu crede ca poate ajunge in seara asta… Totusi o sa incerce, au program pana la 19. Bai nene, crezi ca mai stau eu pana la 19??? Ma enervez si mai tare, vazandu-l pe un coleg de servici cum pleaca acasa cu produsele comandate cu cateva ore mai devreme de la depozitul de calculatoare. Isi cere iar o mie de scuze, ii zic s-o lase naiba cu livrarea azi ca nu mai stau dupa ei, rasufla usurata si zice sa-i dau eu o ora si o sa livreze maine. Ii zic ora 10:00. Zice ca e perfect, si promite ca o sa vina la 10 fix.

Joi, 06.12, ora 12:00. Ca sa vezi, sun la TCE! Dom’le, au trecut vreo 2 ore de cand mi-ati promis ca ajunge. O sa revina ei cu un telefon in 5 minute. Revin ei (in mai mult de jumatate de ora) si isi cere domnisoara mii de scuze ca nu si-a tinut promisiunea, chiar ii pare rau, nu tine de ea, etc. O intreb daca i se pare normal, nu, nu i se pare normal, am dreptate, isi cere scuze, etc. Ii cer o ora ferma la care vine comanda, nu poate sa-mi dea exact, dar o sa vina soferul in jumatate de ora si o sa ia mai multe colete, inclusiv al meu, care o sa fie prioritar, si o sa ma sune el cand e aproape de mine. Nu, il rog sa ma sune cand pleaca de acolo, ca sa stiu din timp. O sa-i transmita. Nu ma suna, ci ma suna pe la ora 14:45, ca ajunge in jumatate de ora. Ceea ce si face, SLAVA DOMNULUI, si imi primesc jocul. Inauntru, chitanta si factura emise luni, 03.12. Cu alte cuvinte, fetita de la gameshop.ro m-a mintit in fata cand am vorbit cu ea. De multiple ori. Foarte tare.

Pe scurt, celor de la gameshop.ro le trebuie 4 zile ca sa trimita o comanda facuta dimineata. Iar celor de la TCE le trebuie 3 zile sa livreze un pachetel din Bucuresti in Bucuresti. Bravos!

Un prieten a cumparat un OPEL Corsa prin credit auto de la unul dintre importatorii marcii, mai exact societatea ieseana Gold&Platin, cei cu reclama: “noi va aducem Corsa in numaidoua luni”, care s-a dovedit a fi doar publicitate. In ziua livrarii, insotit bineinteles, a fost sa-si ridice autoturismul contractat cu doua luni si jumatate inainte. A semnat cu dealer-ul actele, au mers impreuna sa i se prezinte masina, i s-au dat cheile si i s-a urat traditionalul “S-o stapaniti sanatos!” (asta daca automobilul ar fi fost al lui). In ziua cu pricina omul a avut parte de un eveniment neplacut: a facut accident. Impactul a fost frontal, masina avea 80 km/h, iar pasagerii din fata aveau centurile puse. Dupa cum stim, in acest caz airbag-urile trebuiau sa i se desfaca, lucru care nu s-a intamplat. De ce oare?!! Un raspuns greu de primit din partea dealer-ului. Dupa logica romaneasca, “ar trebui sa tamponam masina din nou sa vedem daca e ceva in neregula cu ele”, a spus reprezentantul importatorului Opel. Oare nu exista o metoda sa se afle daca intr-adevar a fost o problema cu airbag-urile?!!!? Pana aici, nimic grav, show-ul abia incepe.

La trei zile dupa accident, primeste un telefon prin care e anuntat sa restituie masina ca a avut loc o incurcatura la livrare si i s-a dat alta masina, mai exact automobilul primit nu avea seria de sasiu pentru care individul incheiase contractul si care fusese pus gaj la banca. Acum, firma, importator OPEL, marca de prestigiu, refuza sa ii livreze masina din contract si se joaca cu nervii omului ca poate, poate accepta masina lovita, fara a il mai despagubi pe om pentru cheltuielile pe care le-a suportat. Mai mult, cumparatorul s-a ales si cu un dosar penal pentru punerea in circulatie pe drumurile publice a unui autoturism cu numere false. Din vina celui care a livrat masina, omul are cheltuieli mult mai mari decat ar fi avut in cazul in care ar fi suferit un accident cu propria masina. Intreb specialistii: ce vina are el ca nu are cunostinte in domeniu, este la prima masina, familia nu a avut automobil, iar el nu a verificat seria de sasiu, pentru ca nimeni nu l-a informat ca trebuie sa faca asta? Trebuia sa ia un mecanic sau un inginer auto cu el? Ar fi si asta o solutie, insa nici macar politistii nu au verificat seria sasiului si au facut constatarile pe baza actelor pe care le avea soferul asupra lui. Ei au fost informati ulterior de catre sofer ca de fapt in accident a fost implicat un alt automobil.

Ca sa lamurim ceva de la bun inceput: Nu sunt oaie, nu fac turma. Nu datorez nimic nici unei firme cu care am contract pentru un serviciu sau altul, cu exceptia facturilor pe care le onorez si in schimbul carora astept sa mi se furnizeze ceea ce mi se datoreaza in schimbul acestor facturi. Ecuatia e simpla, de 1:1. Do ut des, basically. Daca ma calci pe coada, te parasc la doamna invatatoare, sau, ma rog, la echivalentul comercial. Supervisor, director, protectia consumatorului, NASA, you name it si te asigur ca rezolv cumva problema.

Acestea fiind zise, revin la episodul Astral de ieri. Nu stiu care sunteti la curent cu oferta trambitata de companie cu privire la trecerea la televiziunea digitala. In fine, noi eram. Si cum nu aveam decat pachetul minim de cablu…

Cristi Roman povesteste pe PAPA BUN o intamplare La 80. Si revine cu un epilog.

Intr-o duminica, telefonul meu – sony ericsson k750 – are un accident nefericit terminat cu o meritata odihna in farfuria cu ciorba. Luni, telefonul este dus la service la Pelicanul GSM deoarece nu se mai incarca bateria desi telefonul arata ca incarca si soneria suna dubios. De acolo, dupa mistourile de rigoare suportate din partea personalului referitor la accidentul telefonului, primim asigurarea ca telefonul va fi gata pe seara. Asa ca seara ma prezint nerabdator sa-mi iau telefonul inapoi. Persoana care la primit ma informeaza ca telefonul a fost curatat, mufa de alimentare a fost curatata si ea (nu pricep ce treaba a avut cu mufa respectiva din moment ce telefonul zicea ca incarca) dar nu este gata deoarece nu are microfon pt modelul respectiv. Stupoare deoarece vorbisem fara nici o problema la telefon pana sa-l bag in service. dependent de telefon, inghit in sec si smulg o promisiune de la individ ca a doua zi, marti va fi gata. marti seara ma prezint la service ca un baiat ascultator cu banii pregatiti sa-mi recuperez telefonul. iar stupoare. individul respectiv nu era iar ceilalti habar n-aveau de existenta telefonului meu. tot ce scot de la ei este o recomandare sa vin ziua urmatoare, miercuri, pana in 17:30. zis si facut, miercuri la ora 17 ma prezint sa-mi iau telefonul. ce credeti? stupoare din nou. amicul iar ma ia la vrajit ca nu a primit microfon si sa-i las numarul de telefon ca ma suna el ziua urmatoare. ii las numarul de telefon si plec. joi cine credeti ca ma suna? oricine altcineva dar nu el. asa ca vineri ma prezint cu o falca in cer si una in pamant sa-mi iau telefonul indiferent de stare. n-a fost nevoie sa scot un cuvant, s-a prezentat singur cu telefonul, normal ca fara microfon. prima reactie care am avut-o cand am vazut telefonul a fost sa-l sparg in capul individului. ecranul cu o ditamai zgarietura, tastatura fixata prost adica apasam pe o tasta de intra toata tastatura in telefon si soclul sim-ului de parca o saptamana a ros un caine la el. am plecat de acolo fiert de draci si pe drum sa mai constat ca si capacul camerei foto nu a fost pus cum trebuie de nu mai pot sa fac o poza deoarece telefonul nu mai stie cand e deschis capacul.

in incheiere, sper sa vada cineva de la pelicanul gsm acest post si sa ma contacteze pentru o rezolvare amiabila a problemei

Luati de-aici: merg cu prietenii pe la 1 noaptea in terasa de cartier cu pretentii de urban-hip-trendy meeting spot pe nume Cool Cat. Apare o madama acrita maxim care vrea sa ne ia comanda. Comanda mea: 100 de votca si suc de mere. Vrea banii pe loc, 180.000. Dau banii, dau sa gust din licoare, era SUC DE MERE PUR. Da, fara votca. Ii zic madamei ca nu am votca. Se rasteste la mine: “auzi, daca ai probleme de-astea, intra si vorbeste cu barmanu’”. Intram in bar, sesizat barmanul, primit replica: “SA MOARA MA-TA CA NU E VOTCA AICI??? CE P**DA MA-TII, VREI VOTCA GRATIS???” Il rog frumos sa schimbe tonul, sa se calmeze si sa-mi faca o factura cu consumatia de la masa, sau sa-mi dea un bon fiscal cu stampila pentru a putea a doua zi sa fac o reclamatie la ANPC. Iar ma injura. “BA, EU NU SUNT OBLIGAT SA-TI DAU NICI O STAMPILA PE BON”. Ii explic legislatia in vigoare. Nu intelege ca e obligat sa aiba facturier, chitantier, stampila si alte mizilicuri de-astea. Ma las pagubas, plec de-acolo. Inca un loc unde nu mai calc. Inca o seara minunata in Romania.

P.S.: Acel om minunat cu injuraturile lui infioratoare NU era un simplu barman. Era, si anume, PATRONUL. Sfat: prietene, deschide-ti saormerie sau carciuma cu pokere.

P.P.S.: Pentru a pastra substanta problemei, am sarit peste mici amanunte picante gen: dom’ patron venit la masa noastra, urlat la o prietena de-a mea pe care, evident, nu o cunostea: “Auzi MA, ia gusta tu, nu e votca aici???”

Nu am obiceiu-ul sa fac asa ceva dar astia chiar au intrecut orice masura.In afara preturilor exagerat de mari pentru niste produse care pot fi gasite la orice terasa din provincie si personalul lasa de dorit in ceea ce priveste bunul simt,ce sa mai zic de profesionalism.As incepe cu o voce tipatoare care imi raspunde la telefon si urla cat o tin puterile in timp ce eu incercam sa ii explic ca nu am mai comandat si incercam sa ii dau adresa completa.Din pacate a uitat-o pe drum dar a avut grija domnu de la livrari sa-mi dea un bip,sa-l sun tot eu cand nu a stiut unde sa ajunga.Ma duc sa rezolv problema si sa imi iau pizza de la un domn cam bronzat si care cand am vrut sa ii las bacsis a inceput sa comenteze ca cica ce ii las lui atata si mi-a dat banii inapoi.Deci mai bine nu decat asa,ca va piere pofta de mancare si sunt si alte locuri de unde se poate comanda!!!!

Da, vorbesc de magaoaia proletara cu pretentii de carciuma de fite italieneasca, intinsa pe o bucata buna din malurile lacului cismigiu. As fi ignorat-o total daca nu as fi avut de trei ri probleme cu ea, dar cum ”alle gute Dinge sind drei”, si ”gute” citindu-se aici ”schlechte”, voi urla acum din toti rarunchii: pazea!

Umilirea numarul 1: grup de aproximativ 15 persoane, anul trecut in toamna, compus din profesori romani si germani, vroiam sa sarbatorim local, fiind in zona parcului si neavand timp mult la dispozitie, incheierea unei scoli de toamna. Vedem terasa mare, goala cu exceptia a vreo doua mese ocupate de chelneri plictisiti (am banuit ca era din cauza ca era o ora destul de aiurea, lume putina in parc), ma duc la unul dintre ei si il rog sa ne amenajeze o masa de 15 persoane. “A, pai nu se poate”. Cum adica? Lipiti niste mese. “Pai nu avem voie”. Sunteti cu capul? Cum sa nu se poata? Va facem consumatie, nu o favoare. Sa vina seful de sala. Reluctantly, chelnerul se face ca il cauta, pana la urma apare un domn bronzat care ne spune ca nu poate lipi mesele din restaurant, ca nu e voie (?!?), dar ca ne va organiza o masa in zona “terasei” (adica in boscheti). Zis si facut. Am mancat niste mizerii cu pretentii de salata la umbra casutei WC-ului (apropo, cu plata!), jurandu-mi ca nu mai trec pe acolo in veci.

Teapa numarul 2: Baut in total cu o prietena doua sucuri si o cafea, total 16 lei. Dau chelnerului hartie de 50 de lei, ii spun sa-mi dea rest DE LA doua sute, imi aduce restul in hartii mici (inclusiv de 1 leu), ii numar dupa ce ies din restaurant, constat ca imi daduse mai putin cu 10 lei. Bacsis 100%, spaga lui, teapa mea ca am bun simt si ma simt prost sa ma intorc sa ma cert cu el.

Umilirea numarul 3, de data recenta: iesim acum cateva zile cu niste prieteni in parc si ni se face pofta de o inghetata, de data asta terasa semi-ocupata (deh, weekend, seara), gasim o masa de patru persoane pe langa bar si…asteptam. Si asteptam again. La un moment dat (semnalele de alarma devenind din ce in ce mai acute), unul dintre noi reuseste sa prinda de sort pe unul dintre chelneri, care iritat, ne intreaba ce vrem (!!!) – well, niste meniuri ar fi bune, for starters. Mai trec niste minute bune si le primim. Alegem fiecare cate ceva si…asteptam din nou. In conditiile in care stateam fix in gura barului, ne gandeam ca vom avea vreo sansa sa oprim vreun chelner. Iata ca nu: trece vreun sfert de ora, acelasi nesimtit fudul care ne aruncase meniurile ajunge langa noi, scoate carnetelul, si incepe una dintre fetele noastre sa ii dicteze: pai eu un banana split…chelnerul, de colo ”stop!”. WTF? Din seria ”nu serviti si dvs. mai intai o
fripturica, un platouas”, zice: ”pai n-aveti voie sa comandati doar inghetata”. You must be kidding me. Cum adica.
“Regulile casei”. Cum asa. Nu apare nimic in meniu, nu scrie nicaieri. ”Pai sunt de la sine
intelese”. Esti dus cu pluta? Daca iti cer un pahar cu apa trebuie sa-mi aduci. ”NU”. Ok, iar: cheama seful de sala. Si dus a fost. Nici un sef de sala, nimic.
In drum spre iesire, bufnind si traznind, identificam acelasi (sau poate o fi fost altul)
bronzat, reclamam, ala, spasit, spune ceva similar, care rima cu ”daca nu serviti de la
antreuri pana la digestive ma bate sefu’”

Si noi idioti, dar mai idioti ca ii lasam sa existe. HUO!

   Intr-o zi m-am dus sa platesc cablul tv la casieria UPC de pe Viitor.Undeva pe la ora 11 purced spre casierie, merg ce merg si din distanta disting o coada care era destul de mare.Cu cat ma apropiam din ce in ce mai mult cu atat devenea treaba mai clara.Sirul era la casieria UPC.Ma asez la coada kilometrica si astept.Am stat afara din casierie in jur de 50 de minute.Abia se misca si pur si simplu imi venea sa plec.Dar daca tot am facut efortul de a veni am zis sa stau sa platesc sa scap de belea.Trec aprox. 50 de minute si intru in casierie.In interior erau cam 5 persoane in fata mea.Ce era de observat: daca inainte erau 2 persoane care se ocupau una cu incasatul de bani si una cu relatiile cu clientii acum era doar una care le facea pe amandoua.Am mai stat inca 30 de minute in interior pana mi-a venit randul deoarece erau persoane inaintea mea care parca erau picate din stele si tot puneau intrebari casierei.Mi-a venit si mie randul, am platit pe 3 luni ca nu mai trec curand prin asa ceva si am plecat in viteza.Ideea este urmatoarea: nu venisem sa iau bani ci sa dau.Aici se vede obrazul si nesimtirea cu care cei de la UPC trateaza platitorul de servicii…Acesta este tratat ca o vita, ca un fel de sclav care vine sa dea bani.

   Concluzia este ca daca vi sa le dai bani si se intampla asa darmite cand oi veni sa reziliezi contractul sau se le iei bani…Oare ce se intampla atunci?Esti batut cu parul, alergat cu pusca?