păzea.ro

Desi locul parea dragutel si destul de comod pentru stat la taclale cateva ore bune cu prietenele/prietenii, am fost foarte dezamagita de ceea ce mi s-a intamplat cand am fost acolo vineri.

Dupa o ora si ceva de sezut si baut diverse chestii a venit la un moment dat barmanita sa ne anunte pe cele cam 7-8 persoane din separeul in care stateam (eram trei grupuri la trei mese diferite, fara treaba unii cu ceilalti) ca trebuie sa eliberam urgent camera respectiva, putem sa mai stam cel mult 10 minute. De ce? Pentru ca a sunat patronul ca vine cu niste prieteni.

Pooftim??? Evident ca nu mi-a venit sa cred.. Mi s-a parut maxima prostie, mitocanie si lipsa de respect fata de clienti. Maxima! Nu mai calc pe acolo, ever! Nu merita de nici o culoare sa incurajezi oamenii sa se poarte asa cu cei prin a caror bunavointa castiga un ban..
Si uitandu-ma aici am observat prin comentarii ca stilul asta interesant de purtare nu e chiar singular. Foarte dragut.. not!

   Inca de la disparitia regretatului FX Catv, avand in vedere zona in care ma aflu, nu am avut un ghinion mai mare decat sa ma aflu in zona de acoperire a Astralului.Daca Astralul mai era cum era, acum totusi este strigator la cer.De cand a venit UPC pe piata la noi si a achizitionat Astralul, tarifele la abonamentele catv au crescut substantial fara sa se vada vreo imbunatatire sau fara sa fie vreo justificare.Ei zic ca schimba infrastructura etc. si ca au costuri mari toate aceste lucrari.Oare de ce nu ii cred?Cum la UPC Bucuresti abonamentul catv pachet baza este de 34 ron/luna iar la RCS/RDS Bucuresti pachet baza este de 21 ron/luna?Cum este justificata aceasta diferenta?Problema aici este urmatoarea: daca la 34 ron la UPC am basic, cu aceeasi suma la RCS/RDS am full.Am tot incercat sa imi bag RCS/RDS catv si nu se poate.Zic ca nu au in zona infrastructura dar eu vad cablurile lor pe stalp la mine in fata blocului.Intr-un final am realizat ca Bucurestiul a fost impartit in zone de acoperire de catre cele 2 firme.Si probabil niciunul dintre ei nu va intra in zona celuilalt.In acest fel avem un monopol zonal de toata frumusetea.Cineva spunea la o emisiune tv cu tema economica ca in Romania nu mai sunt monopoluri.E uite unu’ de toata frumusetea chiar aici in Bucuresti!Antena nu vreau pt. ca m-am saturat sa tot gauresc tocurile si peretii.

   Revenind in problema pretului ab catv cei de la UPC au fost amendati de catre asociatia cablistilor si atat.Nimic altceva.Problema a fost ingropata si uitata.

   Morala:Fugiti de UPC si nu va bagati catv/internet/telefonie de la ei decat in ultima instanta pt. ca sunt scumpi si au pachete de programe/oferte mult mai sarace decat ceilalti operatori de pe piata.

 PS: Am trecut pe la oficiul concurentei ca sa reclam problema asta, unde am ramas uimit cand am aflat ca in aceeasi oala cu mine se mai afla o groaza de oameni.O parte din ei facusera reclamatii inca de pe vremea lui “mos Ion Roata” si nici pana in momentul de fata nu se facuse nimic.Totul se rezuma cam in jurul urmatoarei concluzii: “cainii latra, ursul merge inainte”.

Despre lipsa de politete si bun simt a angajatilor acestei sucursale, pe blogul Andressei, aici.

De la bun inceput trebuie sa imi cer scuze daca voi fi incoerenta. Nu mi se intampla de obicei, dar acum inca sunt sub efectul vizitei in minunatul local cu specific italian La Papi. Am  mers acolo mai ales in urma acestei recenzii de pe Metropotam. De cum am intrat, fumul de tigara si gresia nestearsa mi-au dat o strangere de inima, insa prietenul meu imi spune dragutz ca poate e unul din acele locuri care arata aiurea, dar care te loveste mai apoi cu o mancare de zile mari. Asa ca incercam sa ne gasim un loc, la nefumatori daca se poate. Chelnerul amabil ne asigura ca se fumeaza oricum si acolo. Ne asezam deci la fumatori si primim meniul de pe coperta caruia Alexandru Papadopol himself ne zambeste chinuit ( o fi mancat si el in propriul local?). Trecem peste atmosfera de bar mexican afumat cu clientela abtiguita si galagioasa pe sub care se aude un besame mucho chicios. (Si peste faptul ca nu se sterge masa intre clienti). Dupa 20 de minute apar si pastele: spaghete milaneze si paste carbonara. Cele din urma au fost recunosc comestibile, insa inecate in usturoi si ceva ce sigur nu era parmezan. Poate branza burduf? Asa ca sa se asorteze cu spaghetele milaneze care erau coplesite de … parizer. Sau sa fi fost ceva fel ieftin de sunca? Nu vom afla niciodata … Revenind, pe langa parizer pastele mele mai contineau: multe ciuperci din conserva nepreparate in nici un fel,  bulion/ pasta de rosii de-a dreptul aruncata peste fiertura de paste si muuuult muuult usturoi. Nu le-am mancat, dar a fost suficient sa le gust putin si sa ajung azi, dupa o noapte chinuita sa scriu toate astea in loc sa imi beau linistita cafeaua. Oare de ce insista atata lume sa isi faca restaurant cu specific italian? De ce Papi? Clar nu e mai usor de gatit, sau cine sustine asta nu a trecut niciodata prin Roma, pe la terasele cu mancare absolut fantastica, gustoasa, simpla si autentica. Si toate astea la oferta speciala: paste multe si proaste la pret de Trattoria! Numai La Papi!

… sau “chinezii din grivitei”, cum ne-au fost prezentati. Un restaurant extrem de inghesuit, cu usa de termopan (asa cam ca gheretele de paza), cu bodyguard la intrare (posibil sa fie necesar, nu stiu ce sa zic..), si cu un meniu foarte apetisant (mai putin la capitolul preturi). Din pacate, realitatea din meniu nu coincide cu realitatea din farfurie! Cu exceptia pastelor de orez si a plitei incinse de vita, care aveau un gust mai definit, toate felurile de mancare aveau acelasi gust – fad, dulce, greu, si gras. Indiferent de carnea, legumele, sau alte ingrediente ale mancarii. Pana si vita picanta era dulce. Deloc picanta, in orice caz.
Totul e condimentat cu glumele de prost gust ale ospatarului (mancarea nu-stiu-care contine chinez taiat bucati, tubul de bambus e un tomberon cu chinezi inauntru, afara n-a mai ramas sa latre nimic, etc), iar detalii mai exacte despre mancare nu prea poti sa obtii. Nu ca ar avea vreun sens, raspunsul e destul de simplu: e dulce, fara gust, si o sa te doara burta. Acelasi ospatar a avut amabilitatea sa ia niste betisoare (atentie, nu sunt de unica folosinta!!) inainte sa termine persoana de mancat. Cand i le-a cerut inapoi, a primit o privire scarbita si dusmanoasa, si cateva secunde mai tarziu betisoarele… aceleasi, culese de la bucatarie din maldarul de vase murdare.
La plecare, veti fi surprinsi sa vedeti ca sosurile, pe care le-ai gasit pe masa cand ai venit, se platesc! Ah, si inca o chestiune: Evitati cu orice pret toaleta!! O camaruta 1×1, cu lavoarul si wc-ul originale ale cladirii, presupun (deci de pe la 1930). Si cu o mizerie infecta, greu de descris in cuvinte. Bweah.

Tin sa precizez modul comunist in care este administrat forumul Facultatii de Matematica din cadrul Universitatii Bucuresti in care orice critica adusa unei persoane aflata in conducere sau unui profesor este supusa cenzurii sub motive desprinse din trecutul probabil de informator al celui care se intituleaza e-razer, tovaras Ciobotaru Cezar.

CV aici. 

Nu stiu cum am uitat de locul asta, considering ce tepari de mana intaia sunt cei care lucreaza acolo si probabil si cei care ii trainuiesc sa fie asa. Vara asta (2006) am avut 2 experiente foarte proaste cu ei, cam la vreo luna sau doua distanta, ceea ce m-a facut sa cred ca sunt niste practici impamantenite acolo.

Despre ce este vorba:

1. Pai prima data plecam cu trenul si am vrut sa ne facem niste sandwichuri pt drum. Am cerut cu x, y, z, w, v, paine de cutare tip, etc. Tipul de la counter insa tot insista: “cate bucati de x vreti?” “pai cate sunt la portie” “pai 2 va trebuie”.. In orice caz o discutie din care m-a facut sa comand practic 2 portii din fiecare chestie din sandwich, which sa zicem ca would have been ok daca nu ar fi reiesit niste sandwichuri gigant, imposibil de mancat. Ma gandeam ca ideea e sa il faci pe client sa ii placa ce ia ca sa se mai intoarca, nu sa-i dai o teapa cat casa si sa scapi definitiv de el. Ma rog, poate sunt eu naiva si cred in consumer fairy tales Au reiesit deci din comanda asta fortata doua sandwichuri la vreo 40-50 RON, ceea ce e evident si exorbitant. Ah, si sa nu uit, mi-a mai pus si pe bon niste chestii pe care nu le comandasem, nici nu am inteles de ce exact atunci cand mi-a explicat (evident ca nu le-am platit, dar de ce sa le puna la mine pe bon??).

2. La vreo doua luni distanta, zic sa cumparam o ciocolata calda alba si un ceai. Evident, la casa au trecut fara sa ma intrebe pe bon ciocolata calda mare, nu mica, cum vroiam. In plus, iarasi superagresiv tot incercau sa ma faca sa mai comand nu stiu ce tampenii, gen bucati de mere si scortisoara in ceai, etc, facandu-ma sa cred ca nu costa in plus, ca si cand ar fi fost din partea casei. Well, needless to say ca nu erau din partea casei si ca erau chiar scumputze.
Ca sa concluzionez: mie imi place in general mancarea de la Gregory’s, in special patiseria (iubesc rulourile cu feta si praz, sunt superbune) si am luat chestii de la ei din multe locatii – am fost multumita in general. Astia din gara sunt insa execrabili ca servicii, aveti mare grija la ce va fac sa comandati, pt ca pot sa fie foarte persuasivi. Si vedeti ca am senzatia ca sunt doua Gregory’s-uri la Gara de Nord, cel cu probleme este chiar in incinta garii, pe langa Springtime, nu la iesirea spre coloanele mari.

Restaurantele Burebista sunt In Batistei si Calea Mosilor. Cel din Batistei e foarte rezonabil, personal amabil, care nu-ti smulge farfuria din fata in timp ce maninci. Placut impresionata de Batistei, decid sa ma duc si la cel din Mosilor. Fac rezervare, raspunde un tip foarte politicos, rezerva, etc etc, nimic de banuit ce servicii au in interior.

Ne asezam la masa (4 persoane) si asteptam sa vin chelnerul. Acesta, foarte deranjat probabil ca are de munca, se proptapeste in fata cu carnetul in miini, plescaind zgomotos guma de mestecat si intrebind prinde dinti “V-ati hotarit sau vin mai incolo?”. Atitudinea era deja de sictir extrem, fara sa fie nevoie sa ne exprimam dorintele culinare. In fine, comandam (sau ma rog, incercam, ca supe nu serveau, desi erau in meniu). Nu stiu la ce i-a servit carnetelul de notite de vreme ce mie mi-a trintit o total alta garnitura decit vroiam si se arata foarte uimit (la modul obraznic) cind am protestat lipsa smintinii de pe cartofii natur, care trebuiau sa fie copti. In fine…3 dintre comeseni termina de mincat cu putin inaintea mea, la care chelnerul cu pricina, desi eu inca nu terminasem, se apuca sa stringa tot de pe masa. La protestul meu ca nicaieri intr-un restaurant civilizat nu aduci farfuriile separata si nici nu le iei separat imi spune peste umar “Nu cred asa ceva”. Si cam si cum nu era destul de mitocan, ne-a lasat vreo 15min cu farfuriile de desert goale in fata.

Pacat de mincare, ca a fost buna, dar prea imi sta in git in preajma mitocanilor.

In anul 2003 m-am decis sa-mi trag noul abonament Zapp Online 10 pt internet pe care l-am folosit exclusiv pt asa ceva si nu am iesit din Bucuresti cu el nici macar o singura data in 3 ani.Ulterior, prin 2005, am gasit un provider de internet mult mai bun, la un pret acceptabil si prin urmare avand multe puncte la Zapp adunate prin programul Zapp Compliment nu am vrut sa reziliez contractul.Am purces la o reprezentanta a companiei, m-am transferat la abonamentul de 4 dolari, mi-am schimbat aparatul Hyundai pt un Z110.Deunazi verificam harta cu acoperirea Zapp pe ruta Bucuresti – Lehliu – Calarasi.Spre uimirea mea am observat ca aceasta ruta este acoperita in totalitate.Inainte de a pleca pe aceasta ruta mi-am luat si telefoanele cu cartele Orange, Vodafone si Cosmote ca sa fac o comparatie intre ele si sa vad la care dintre retele de mai sus sa mai fac un abonament.Am plecat pe ruta Bucuresti – Lehliu pe care am parcurs-o pe autostrada Bucuresti – Constanta.La iesirea din Bucuresti nici n-am intrat bine pe autostrada cand stupoare Zapp-ului ii moare, dupa cativa km parcursi, semnalul.Celelalte telefoane aveau semnal full.La inceput m-am gandit ca cine stie poate o fi terenul de vina.Ei bine pana la Lehliu Zapp-ul a prins de vreo 2-3 ori o singura liniuta in restul timpului fiind mort.Ajuns la Lehliu am iesit de pe autostrada si am luat-o pe drumul 3b Lehliu-Calarasi .Daca in Lehliu a mai prins ceva semnal dupa ce am iesit din localitate a murit subit fara a mai da ceva semne de viata pana la Calarasi.Dupa ce am intrat in Calarasi a revenit la viata avand semnal full.Ce concluzii sa trag din asta:

1. Harta aceea “orientativa” de pe site-ul Zapp este absolut mincinoasa nu orientativa deoarece nu reprezinta realitatea din teren nici macar cu o marja de eroare de 50%.

2.Daca esti om de afaceri si te misti des dintr-un oras in altul nu-ti lua Zapp pt ca ori dai faliment ori iti crapa inima de nervi cautand semnalul pe camp.

3.Cei de la Zapp ar fi cazul sa mai lase reclamele alea idioate si sa investeasca in infrastructura pt ca s-ar putea sa ramana fara abonati din cauza asta.

4.Reclama cu “acoperire in toata tara” ar trebui scoasa din uz pt ca este total mincinoasa si inseala increderea viitorilor clienti.

In rest Vodafone si Orange, jos palaria, au avut o acoperire beton pe tot traseul.De evidentiat ar fi si Cosmote-ul care desi este o retea mai “tanara” decat Zapp are o acoperire mult mai buna si comparabila cu a celor 2 titani enumerati mai sus.Esti om de afaceri sau doresti sa comunici oriunde, oricand, la orice ora cu partenerii de afaceri sau persoanele apropiate?SUB NICI O FORMA SA NU-TI FACI ABONAMENT LA ZAPP!!!

Exista pe la intersectia Turturelelor cu Vulturilor (lol!), adica pe langa discoteca Why Not (sau fosta discoteca cu acest nume) un restaurant care beneficiaza de un spatiu superb, o curte-gradina mare, placuta, cu mese si scaune de lemn si umbrar de vita de vie, cu gutui si broasca testoasa. Vara acolo e minunat, umbra e placuta, nu e niciodata prea cald, iar seara e de-a dreptul divin.

Pacat insa ca nu te poti duce cu mancarea ta la pachet, pentru ca servirea e proasta si lenta.

Lucrez in zona, deci merg frecvent la pranz la Piccadilly. Intotdeauna astept minim 15 minute sa vina cineva sa imi aduca un meniu (nu de putine ori mi-am luat singura), alte 15 minute sa vina sa imi ia comanda si intre 25 min – 1 ora (!!) pregatirea mancarii. Plus 20 de minute “sa faca colegul nota” “sa bata nota pe casa” etc. Asta intr-o pauza de masa de o ora , pe care – evident – o depasesc de fiecare data! Recordurile nedorite au fost: 1 ora asteptare sa vina mancarea (era vorba de 2 pizza si un piept de pui cu cartofi prajiti, deci nimic fantastic) si 45 minute asteptare sa vina un chelner sa ne ia comanda!!!! Asta intr-o seara aglomerata (dar toate sunt), cu jde chelneri roind in jur si care toti ne-au dus cu vorba “acum!” “imediat” “sa las asta si vin”. In ambele ocazii ne-am ridicat si am plecat decisi sa nu ne mai intoarcem.

De fapt Piccadilly imi starneste aceasta senzatie de cate ori merg acolo. Cu foarte rare exceptii jur sa nu ma mai intorc, dar n-am incotro, pentru e foarte aproape de serviciu. De fapt cred ca pe asta mizeaza, pentru ca la pranz e mai mereu plin de angajati din bancile/institutiile din apropiere (Bd. Unirii in special).

Mancarea e buna, dar nu justifica timpul exagerat de asteptare. Preturile sunt mari in raport cu cantitatea si cresc de la o zi la alta.

Servirea e sub orice critica.

Stay away from Piccadilly daca nu sunteti in vacanta sau daca stati prost cu timpul/nervii.